Grupul parlamentar al Partidului Popular Creştin Democrat reaminteşte că prin Hotărârea Parlamentului nr. 163-XIV, din 15 octombrie 1998, a fost creată o Comisie de anchetă pentru reexaminarea materialelor referitoare la raportul Curţii de Conturi şi modul de comercializare a avioanelor din patrimoniul statului. Vicepreşedintele Parlamentului, Iurie Roşca, a condus acea Comisie de anchetă. Raportul Comisiei a fost elaborat şi aprobat în unanimitate de către toţi membrii acesteia, care reprezentau toate cele patru fracţiuni parlamentare. Proiectul de hotărâre propus de Comisia de anchetă a fost adoptat cu peste 4/5 de voturi ale membrilor Parlamentului. Unul din principalele personaje ale Raportului Comisiei de anchetă era Vladimir Filat în funcţia sa de director al Departamentului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, întrucât Vladimir Filat a fost executantul operaţiunii de comercializare a 6 avioane TU-154B prin negocieri directe către o firmă din Rusia. Cele 6 avioane au fost vândute la un preţ total de 1.110.000 dolari, cu încălcarea gravă a Legii privind Programul de privatizare pentru anii 1997-1998, art. 16, alin. (1) al căreia permitea comercializarea unor bunuri din patrimoniul statului prin negocieri directe, doar în cazul unui singur cumpărător, şi cu condiţia ca patrimoniul să fi fost scos anterior la licitaţie sau concurs de cel puţin două ori. În faţa Comisiei de anchetă, Vladimir Filat a afirmat că avioanele respective erau bune de dat la fier uzat şi au fost vândute ca active neutilizate în procesul tehnologic al întreprinderilor. Trebuie precizat faptul că din cele 6 avioane, doar 2 nu puteau fi exploatate, iar alte 2 avioane fuseseră supuse unor reparaţii capitale cu puţin timp înainte de vânzare. Din datele de care dispunea Comisia de anchetă a Parlamentului, unul din cele 6 avioane (nr. de bord 95324) nici nu a staţionat în Rusia, ci a fost imediat revândut Companiei aeriene “Krâlia Taraza” din oraşul Taraz, Kazahstan, pentru suma de aproximativ 500.000 de dolari, care, la rândul său, l-a închiriat unei companii aeriene din Emiratele Arabe Unite, fapt investigat şi constatat oficial de către Ministerul Securităţii Naţionale de atunci. Pentru a justifica vânzarea avioanelor prin negocieri directe, şi nu prin licitaţie, Filat a invocat Regulamentul cu privire la modul de comercializare a avioanelor neutilizate în procesul tehnologic al întreprinderilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 665, din 29.11.96, care la momentul tranzacţiei nu mai era în vigoare, trimiterea la el fiind nejustificată. Comisia parlamentară a constatat că în timpul derulării acestei operaţiuni, Vladimir Filat a recurs la fals. Astfel, pe data de 12 iunie 1998, setul format din 6 avioane TU-154 a fost transmis de la Agenţia teritorială Chişinău pentru privatizare la Comisia de negocieri directe. Procesul-verbal privind transmiterea-preluarea setului este semnat şi de către Vladimir Filat, care apare în actul respectiv ca preşedinte al comisiei de negocieri directe. Respectiva comisie de negocieri directe a fost formată prin ordinul nr. 111, din 17 iunie 1998, al Ministerului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat (minister care era deja desfiinţat ca urmare a modificării structurii Guvernului). Reiese că preşedintele comisiei de negocieri directe, Vladimir Filat, semna procese-verbale în numele acesteia cu cinci zile înainte de formarea respectivei comisii. Persoanele care s-au ocupat de comercializarea avioanelor TU-154B nu au intenţionat să organizeze licitaţii în acest scop. Drept dovadă stau scrisorile directorului general la CAS “Air Moldova” şi documentele încheiate între CAS “Air Moldova” şi SA “Aviazapciast”.
Ordinul nr. 111, prin care a fost formată comisia de negocieri directe, ridică mai multe semne de întrebare, în componenţa comisiei fiind incluse persoane din două structuri care nu au coexistat nici o zi: directorul general al Departamentului Privatizării şi viceministrul Privatizării. Ordinul a fost semnat de Zinaida Grafchin, viceministrul de atunci al Privatizării. De menţionat că acea Comisie de negocieri directe a activat doar o singură zi. La 18 iunie 1998 (a doua zi după formarea comisiei), reprezentantul Societăţii pe Acţiuni “Aviazapciast” din Federaţia Rusă a depus cererea pentru participare la negocieri directe, negocieri care au avut loc în aceeaşi zi de 18 iunie 1998. Membri ai comisiei de negocieri au declarat în şedinţa Comisiei de anchetă că cifra de 1.110.000 dolari SUA pentru setul de 6 avioane a fost propusă de Vladimir Filat, preşedintele comisiei. La 14 iulie 1998 a fost semnat Contractul nr. 44 între Compania de Stat “Air Moldova” şi Societatea pe Acţiuni “Aviazapciast”.
Comisia de anchetă a conchis că cele 6 avioane au fost comercializate cu încălcări grave ale legislaţiei în vigoare. Procuratura Generală şi Curtea de Conturi, fiind solicitate de Parlament, au avut o atitudine superficială, ca să nu spunem sfidătoare. Persoanele care au verificat legalitatea acestei operaţii, procurorul general şi preşedintele Curţii de Conturi de atunci, au trecut cu vederea încălcările evidente ale legislaţiei comise în procesul comercializării avioanelor TU-154B.
Dată fiind această situaţie, grupul parlamentar al PPCD cere Procuraturii Generale să verifice motivele pentru care această instituţie, primind Raportul şi toate materialele Comisiei de anchetă care îi vizau direct pe Vladimir Filat şi alte persoane de răspundere din guvernele Sturza şi Ciubuc, nu a dat curs Hotărârii Parlamentului şi nu a iniţiat investigaţiile de rigoare. Totodată, fracţiunea PPCD, în calitatea sa de organ de lucru al Parlamentului, sesizează pe această cale Procuratura Generală şi îi cere oficial să examineze, în conformitate cu legislaţia, faptele constatate în Raportul Comisiei de anchetă, aprobat cu votul a 83 de deputaţi în Parlament.
Cezar Salahor 