Conflictul dintre generaţii


https://i0.wp.com/www.actualitateamureseana.eu/upload/article/conflictul_intre_generatii_small_84.jpg

Solidaritatea dintre generatii

O temă care a fost mereu actuală. Nici nu mai ştiu dacă are sens să căutăm definiţii inutile, care în ultimă instanţă nu soluţionează mare lucru. Acest fenomen se manifestă atunci când pe „arena” vieţii pe acelaşi „ring” apar persoane care sunt complementare în esenţă, dar atât de diferite încât nu pot depăşi orgoliul şi nu pot recunoaşte slăbiciunea fiecăruia. Cel tânăr este înfocat şi gata să demonstreze lumii întregi forţa adrenalinei revărsate în sângele proaspăt care curge cu viteza râului de munte prin venele sale, deşi nu cunoaşte ce să facă cu toate acestea. Cel mai în vârstă, are experienţă, abilităţi, cunoştinţe, însă nu vrea să cedeze în faţa energiilor de nestăpânit a celui tânăr. Şi iarăşi orgoliul nu-i permite să recunoască slăbiciunea experienţei şi cunoştinţelor în faţa avântului tineresc. Ciocnirea acestor energii reprezintă, de fapt, momentul în care se naşte un conflict invizibil, dar care explodează la o simplă scânteie. Forţa distructivă a fenomenului dat se manifestă la nivel de societate în cel mai dramatic mod. Dacă anterior conflictul dintre generaţii era amortizat de ierarhia socială şi de tradiţia moştenită, în acest sens Biserica Ortodoxă avea cel mai important rol în menţinerea echilibrului social, astăzi tendinţele individualismului liberal îmbinat cu postmodernismul îngâmfat accentuează orgoliile individului, ridicându-le la rang de virtute. Tot mai des putem să auzim că fiecare poate face ceea ce simte că îi place, să se manifeste fără nici o restricţie, (moralitate, dogme, tradiţie), toate acestea motivându-se prin natura liberă a omului, orice restricţie fiind privită ca o piedică în calea progresului. Astfel, ceea ce ieri era ruşinos astăzi este exploatat cu neruşinare ca artă sau ca şi curente ale acesteia, iar prin contrast se încearcă înstrăinarea trecutului lăsat moştenire, drept anticariat istoric, idei învechite ce ţin de o epocă a trecutului.

Duelul modelului Holywood-ian vs. de modelul tradiţional

Cel mai straşnic proces este tendinţa de retragere în anonimat, într-o lume virtuală adesea. Iar orice idee obsesivă a cuiva reprezintă o valoare chiar dacă ea este una distrugătoare de tradiţie şi sacralitate. Generaţiile mai în vârstă, nu acceptă, sau cel puţin nu reuşesc să se adapteze noilor idei, mai ales astăzi când schimbul de informaţii iese de sub orice control.

Un duel între generaţii este inevitabil. Imaginaţi-vă:

Un tânăr cu caşti în urechi în care îi sună fără încetare manele şi muzică retrogradă, cu cercei prin diferite locuri… Vestimentaţia pe unde şi pe unde nu este ruptă, iar coafura este asemenea cu cele ale grupurilor marginale descrise cu lux de amănunte în filme holywood-iene.

Pe de altă parte un adept al familiei patriarhale, un părinte care a trecut prin război şi a văzut moartea părinţilor, celui mai bun prieten, a rezistat umilinţei fasciste, foametei comuniste, iar acum varsă lacrimile care le-au mai rămas, când îşi văd copii batjocoriţi de democraţia pentru care au murit cândva cei mai dragi. Subcultură, indiferentism, prostituţie, nihilism, pornografie, reclamă, avort, cosmopolitism, consumism, eutanasie, bani …

Conflictul dintre generaţii alimentat artificial

Conflictul dintre generaţii nu este altceva decât un mit alimentat de o ideologie confuză în care nimeni nu mai înţelege este el de dreapta, de stânga sau se poziţionează pe centru, este anarhist sau nihilist. În ultimă instanţă scopul noii ordini este practic atins, pentru că lumea este practic gata să accepte orice ce li se propune. Un fel de căţeluş pavlovian care reacţionează la excitantul necesar.

Revenirea la tradiţie şi perceperea politicului ca element al sacrului este forma revoluţionară care poate readuce echilibrul social. acesta poate fi asigurat prin solidaritatea dintre generaţii, unde orgoliile sunt înfruntate, iar energiile diferite, fiind combinate într-un circuit continuu să devină elemente complementare în faţa unei societăţi de consum, rezistând oricăror curente care se consumă odată cu viaţa celui care le împărtăşeşte. Tradiţia şi sacrul, însă, purtând un caracter atemporal, nu se pot epuiza, rămânând mereu de actualitate şi unice modele în stare să determine stabilitatea şi asigurarea continuităţii ordinii şi dreptăţii sociale, acestea fiind determinate în cel mai direct mod de solidaritatea dintre generaţii.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s