Bogat săracul în durere…


Sărac e omul cu avere,

sărac e sufletul său mic.

Bogat săracul în durere,

sătul de-o viaţă de nimic.


Bogatul, osul îi aruncă,

După-nfruptarea-i copioasă.

Săracul pentru a sa muncă,

posteşte-n lacrima-i sfioasă.


Pe banca spovedaniei s-apleacă,

Bogatul mândru şi fălos.

Săracul plânge-n tuse seacă,

Cuminte, trist, evlavios.


Păcatul îi acoperă pe ambii,

putregai sunt ambii, Lut.

Mântuirea-i pentru unul,

Care-a plâns, şi l-a durut.

2 gânduri despre “Bogat săracul în durere…

  1. …mdea, amară-i soarta unora… mai amară le-o fac și cei care au curajul s-o spună, așa direct, în față (ca Cezar ;))… deși e obiectiv. Păcat însă ca nu toți au mintea destul de luminată să observe. De fapt, pun pariu că o mare parte din această categorie, citesc astfel de adevăruri, și probabil râd fără să conștientizeze că râd de ei… „Bogați săracii în durere” ;

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s