Situaţia culturală dificilă a minorităţii istro-române grav ameninţate


Pentru prima oara un proiect de rezolutie al APCE sustine drepturile istro-romanilor din CroatiaSituatia identitara a istro-romanilor (romanii din Croatia) va face subiectul unui proiect de rezolutie ce va fi depus joi 17 aprilie, la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei. Proiectul este initiat, ca si cel privind romanii din Timoc, de catre europarlamentarul basarabean Vlad Cubreacov, transmite Romanian Global News.

Situaţia culturală dificilă a minorităţii istro-române grav ameninţate

Proiect de rezoluţie

Constatând că minoritatea istro-română locuieşte în opt sate (Žejane/Jeiăni, Brdo/Bârda, Jesenovik/Sucodru, Nova Vas/Nosela, Kostracani/Costerceani, Šušnjevica/Şuşneviţă/Susgnevizza, Letaj şi Zankovci) din peninsula Istria (Croaţia), în nordul Mării Adriatice, în regiunea istorică Ciceria şi că această minoritate nu este recunoscută oficial de către Croaţia ;

Constantând de asemenea că după cel de al doilea Război mondial în regiunea Trieste din Italia s-a instalat o diasporă şi că mici comunităţi de origine istro-română locuiesc în Slovenia, în localităţile Golac şi Polijane din nordul regiunii istorice Ciceria ;

Amintind natura autohtonă a minorităţii istro-române pe teritorul pe care locuieşte istoric de secole ;

Notând că istro-româna, citată de UNESCO în Cartea Roşie a limbilor în pericol de stingere ca aflându-se «într-un serios pericol», este un dialect istoric românesc vorbit de o populaţie estimată între 500 şi 1500 de persoane care se autoidentifică prin endonimul Rumâni/Rumâri/Rumeri (Români) fiind numită de croaţi, sloveni şi italieni cu exonimul Ciribiri sau Cici, iar de lingvişti fiind numită Istro-români ;

Ţinând cont de faptul că între 1921 şi 1925 la Šušnjevica/Şuşneviţă a funcţionat şcoala «Împăratul Traian» cu predarea materiilor în dialectul istro-român şi în româna literară, şcoală înfiinţată de profesorul istro-român Andrei Glavina ;

Luând nonă de faptul că în ultimii ani Asociaţia istro-română «Andrei Glavina» publică la Trieste (Italia), pe spezele sale, revista „Scrisore către fraţ rumeri” (Scrisoare către fraţii români) ;

Observând cu satisfacţie că în primăvara anului 2000 a fost posibilă organizarea la Universitatea din Pola a primului Congres istro-român ;

Regretând că, nefiind recunoscuţi oficial ca minoritate, istro-românii nu beneficiază deloc de învăţământ public, de nici un fel de asistenţă religioasă şi nu dispun de nici un fel de presă scrisă sau audiovizuală în propria lor limbă ;

Îngrijorată de reducerea continua a numărului istro-românilor din cauza asimilării lor de către naţionalităţile înconjurătoare, fiind vorba de de o minoritate puternic ameninţată cu dispariţia ;

Apreciind că această situaţie îngrijorătoare şi chiar critică nu este conformă cu normele şi standardele Consiliului Europei ;

Luând în consideraţie obligaţiile statelor membre ale Consiliului Europei faţă de minorităţi, precum şi drepturile şi obligaţiile statelor înrudite faţă de minorităţile de peste hotare,

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei,

Invită autorităţile Croaţiei să recunoască oficial minoritatea istro-română şi să-i garanteze acesteia respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale aşa cum sunt acestea inscrise în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi mai cu seamă drepturile lingvistice, culturale şi religioase în următoarele domenii: a. învăţământul în limba maternă; b. serviciile religioase în limba maternă; c. ziare, reviste, emisiuni radio şi de televiziune în limba maternă; d. susţinerea asociaţialor culturale ale istro-românilor ;

Invită autorităţile României, ca stat înrudit, să conclucreze cu autorităţle Croaţiei în scopul luării urgente a oricăror măsuri necesare pentru păstrarea identităţii minorităţii istro-române grav ameninţate şi pentru susţinerea dialectului istro-român puţin răspândit ;

Invită autorităţile Croaţiei să pună în aplicare, prin mijloacele cele mai potrivite, următoarele măsuri:

1. adoptarea progresivă a limbii materne în educaţia copiilor (folosirea dialectului istro-român la nivel de vorbire în treapta preşcolară şi folosirea normei literare româneşti în învăţământul primar) ;
2. respectarea şi acordarea de ajutor public în favoarea utilizării locale a dialectului istro-român şi a limbii române literare, precum şi în favoarea folosirii lor curente în învăţământul mediu şi presa din localităţile respective, în măsura necesităţilor comunităţilor care le vorbesc ;
3. permisiunea de a oficia serviciile religioase în dialectul istro-român şi în standardul literar românesc în bisericile din saltele istro-române, astfel încât istro-românii să poată ţine cântările bisericeşti în limba lor maternă ;
4. organizarea unor forumuri internaţionale de dezbateri şi a unor seminare ale experţilor pentru studierea şi repertorierea cu grijă a particularităţilor dialectului şi culturii istro-române ;

Însărcinează comisia sa sesizată în fond să includă pe ordinea de zi a viitoarelor ei şedinţe chestiunea minorităţii istro-române aflate în pericol, să urmărească îndeaproape evoluţiile privind acestă minoritate şi să prezinte un Raport asupra chestiunii respective.

Semnat:

Vlad Cubreacov

=============================

Descarcă:

Motion for a resolution

Proiect de rezoluţie

Sursa: Blogul lui Vlad CUBREACOV

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s