Credinţa în Dumnezeu şi puterea gândului


    Ora 6:00 dimineaţa. Deşteptătorul îmi cântă imnul nostru „Deşteaptă-te ROMÂNE!”. Eu cu greu reuşesc să urmez versul poetului. Afară nu e tocmai vremea care mi-aş dori-o, iar dispoziţia mea este în directă proporţionalitate cu o oră şi jumătate pe care am reuşit să o dorm. După ce îmi arunc vrio doi stropi de apa în faţă, ies puţin să inspir la balcon aerul primăvăratic, şi îmi dau seama că a trecut iarna, copacii sunt mirositori deja, şi am observat că nu mai seamăn cu poza mea din clasa 12-a. În fiecare zi, viaţa este plină de veselii. La troleu, dacă reuşesc, e O.K., dacă nu astept vrio 4-5 troleuri, până totuşi, îmi reuşeşte să încap în acest „animal de fier”, care uneori ma „muscă” cu usile sale. Uneori îmi reuşeşte să ajung la timp  la universitate, dar nu înainte de a trece pe la serviciu. Nu am reuşit să obţin frecţvenţă liberă, chiar dacă sunt angajat după profesie, cică regulamentul nu permite, deşi alţi colegi ai mei le-a reuşit. Nu vreau acum să vorbesc despre căile lor de a obţine ceva, nu. De fapt, Dacă e să fim realişti, cum tot mai des aud tinerii, viaţa este o alergare după vânt. Bani, bani, bani, studii inutile adesea, alergare prin institutiile statului, care sunt mai întortochiate decât orice labirint al iadului şi alergătură toată ziua dintr-un capăt în altul al Chişinăului, ceea ce mă face să stau foarte liniştit că nu mă voi îngrăşa în viitorul apropiat.

O mulţime de oameni, în special tineri, sunt care se plâng într-una, că nu au bani de maşină, de nuntă, de casă, pentru contract şi aşa mai departe. În stilul baladei Mioriţa tot bocim, si fără ca să conştientizăm, aceste gânduri, care îi macină pe mulţi, chiar dintre acei care citesc aceste rinduri scrise pe la miez de noapte, provoacă de fapt înmulţire în proporţie geometrică a neajunsurilor, grijilor, problemelor. Înţeleg că suntem un popor plin de Doine şi înţelepciune populară, dar …Trăieşte!!!
Mă trezesc la 6:00 dimineaţa după 1-2 ore de somn, si primul lucru spun, – Doamne, mulţumesc pentru ziua de azi! Când inspir aroma de floare care adie în aerul proaspăt de dimineaţă simt forţa care mă va ţine iarăşi până în dimineaţă. Chiar daca întârzii la primul troleu, mai zăbovesc un pic ca să văd că de fapt e primăvară, au înmugurit copacii. Mirosul de iarbă mă alimentează cu energie ca un acumulator ce dă impuls unui motor.  La serviciu, mă simt cel mai fericit atunci când găsesc în corespondenţă, mulţumiri de la oameni pe care am reuşit să-i susţinem atunci când le era mai greu. Şi chiar dacă nu reuşesc la timp la universitate, iar seminarul la „Geografia etnică şi confesională”, care l-am aşteptat o săptămână, rămâne a fi marcat de o litera „a” care nu ştiu de ce mai costa şi 8 lei, totuşi mă simt fericit.

Nu invidiez pe nimeni dacă au de a face zilnic cu instituţiile statului. Un sistem mai anapoda şi o lege care îţi pune piedici la tot pasul nu ştiu dacă mai este pe undeva. Dar, dacă reuşeşti să depăşeşti prima etapă, când nimeni nu te sfătuie şi trebuie să înveţi pas cu pas, fiecare mişcare, atunci te simţi chiar foarte bine. Cum se mai zice pe la moldoveni „omul se deprinde cu de toate”. În rest dacă te gândeşti şi la o familie şi la nişte copii, îţi vine săţi ei lumea-n cap, dar nu trebuie să ne grăbim. Credinţa şi voinţa ne ajută să le depăşim pe toate. Azi un pas mâne iar şi ân fiecare zi tot mai ânainte.

În fine dacă reuşim să vedem lucrurile nu chiar atât de sure, fără să ne bocim de faptul că suntem ultima ţară condusă de cel mai tampit regim şi că suntem cei mai săraci de cu loare albă de pe continent, cred că le putem reuşi. Poate ne lipseşte un pic de pragmatism ardelenesc. Secretul, până la capăt e foate simplu. Să avem credinţă în Dumnezeu, pace în suflet, şi desigur să gândim cât mai pozitiv.  Rugăciunea, şi practicarea ei sistematică, are consecinţe innimaginabile. Şi dacă legea universului ne spune că lucrurile asemănătoare se atrag, atunci să fim foarte atenţi ce gânduri avem. Nu trebuie să însurim înainte de vreme, pentru că preotul ne spune – Pace Vouă! iar noi în continuare dorim ultimul model de Nokia, sau cea mai performată maşină de spălat.

Forţa care mă face puternic, este Credinţa şi puterea gândului. Îmbinate şi dozate cum trebuie devine cel mai potrivit leac pentru a reuşi în această scurtă clipă care se chiamă VIAŢĂ.

Doamne ajută!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s