Români, moldoveni – identităţi reale sau imaginare?


Încercarea prezentării unor teorii cu privire la problemele de ordin identitar din perspectiva constructivismului de către domnul Octavian Ţâcu în cadrul dezbaterii la tema: „Moldovenii, identitate reală sau imaginară”, a întâlnit o puternică doză de ostilitate din partea Asociaţiei Istoricilor din Moldova, pe alocuri din cauza neinţelegerii al unor aspecte legate de prezentare, pe alocuri prin împărtăşirea de către istorici a unor poziţii ideologice radical diferite.

Rezumând pe scurt cele expuse. Octavian Ţâcu, aplicând teoriile lui Peter Berger, Thomas Lukman şi Benedict Andreson (Imagined Communities – Reflections on the Origins and Spread of Nationalism) consideră identităţile ca fiind construcţii imaginare generate de anumite relaţii sociale, respectiv naţiunile drept „comunităţi imaginare”. Naţiunea română modernă, potrivit acestuia, se constitue abia în 1918, când se finisează formarea statului naţional unitar român.

Procesul de formare a unei naţiuni unitare este legată nemijlocit nu doar de formarea unui stat naţional unitar, ci şi a unei limbi literare, unei elite unice care impun maselor „sentimentul de unitate” (viziune destul de „stângistă”). Basarabia, în opinia domnului Ţâcu, nu a participat la procesul de constituirea al naţiunii române ( perioada 1918-1940 fiind una „ratată”). Un proces similar a avut loc totuşi în perioada existenţei RSS Moldoveneşti, unde a fost construită o identitate moldovenească, în pofida caracterului etnic românesc al populaţiei.

Prin intermediul acestor ipoteze, domnul Ţâcu de fapt încearcă „unificarea conceptului primordialist şi instrumentalism”, intenţie desigur nobilă dar ineficientă şi chiar dăunătoare.

În primul rând ar trebui să pornim de la faptul că specificul cutural al civilizaţiei Europei de est, precum şi diferenţa enormă al proceselor politice care au decurs în această parte al continentului, nu permite aplicarea unor scheme utilizate în cazul formării naţiunilor occidentale.

În al doilea rând, domnul Ţâcu este destul de confuz în utilizarea termenului de „naţiune” şi „comunitate etnică”, afirmând că ţăranii din principatele române au devenit „români” abia după formarea statului român modern, afirmaţie mai mult decât absurdă. Desigur, această teză ar putea fi valabilă în cazul Franţei şi Italiei, în care nu a existat o cultură comună, iar dialectele făceau destul de dificilă comunicarea dintre diverse provincii. Or, în cazul românilor (cu mici excepţia aromânilor), aceştea şi-au păstrat întotdeauna caracterul unitar, în pofida existenţei a trei state româneşti.

În al treilea rând, domnul Ţâcu neagă cultura şi mitologia populară în calitatea ei de element constitutiv nu doar al identităţii naţionale ci şi al conştiinţei unităţii etnice a românilor. În plus, nu este luat în calcul rolul Bisericii Ortodoxe în calitatea ei de unica forma de organizare al poporului român în decursul întregii istorii.

În realitate, domnul Ţâcu încearcă împăcarea „moldovenismului” cu „românismul” prin relativizarea celor două concepte, mai exact prin negarea ambelor. Ceea ce nu este deloc o cale alternativă de rezolvare a crizeii identirare.

(Novopress Chisinau O.R.)

Un gând despre “Români, moldoveni – identităţi reale sau imaginare?

  1. Indiferent de ce spune Domnul Tacu , un lucru este clar ca lumina zilei : nu peste multa vreme asa numita Republica Moldova , Buceagul si Oceacovul , Insula Serpilor , Delta Mica , insulele de pe Bratul Chilia , Hotinul , Herta , Pocutia , Bucovina si Maramuresul de Nord , , Banatul asa numit sarbesc , Bihorul si Satmarul asa numite unguresti si Cadrilaterul ( perla pamantului romanesc ) , vor scutura jugul colonial strain si se vor reunifIca cu tara mama – ROMANIA .

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s