În perioada 21-24 mai 2009, în capitala Ungariei, Budapesta şi-a ţinut lucrările cea de-a treia Conferinţă a Organizaţiei pentru Cooperare Central-Europeană a Tineretului (CEYC). Această reuniune internaţională, organizată de Tineretul Uniunii Civice din Ungaria ” FIDESZ, a întrunit circa 50 de reprezentanţi ai organizaţiilor de tineret şi studenţi de orientare conservatoare şi creştin-democrată din peste 15 ţări europene.

Discuţiile s-au axat  asupra parteneriatului regional între ţările membre ale Uniunii Europene şi cele aspirante, în special asupra Parteneriatului Estic.  Printre invitaţi, în calitate de experţi, s-au aflat Iván Bába, ex Secretar de Stat al Ungariei şi Ministru de Externe, Excelenţa Sa Jaromír Plíšek, ambassador al Republicii Cehe în Ungaria, József Szájer, membru al Parlamentului European, vicepreşedinte al grupului parlamentar EPP-ED, Pál Schmitt, membru al Parlamentului European, Preşedinte al Comitetului Olimpic al Ungariei.

V.Ciobanu cu Bence Bauer, Secretar General CEYC

Republica Moldova a fost reprezentată de Organizaţia de Tineret „Noua Generaţie” a Partidului Popular Creştin Democrat, care este membru cu drepturi depline în CEYC din 2007, şi anume preşedintele Victor Ciobanu, vicepreşedinţii Ludmila Ciubaciuc şi Vitalie Hotnogu şi secretarul general Natalia Mihai. Aceştia au informat participanţii despre situaţia social-politică din RM şi au accentuat necesitatea susţinerii unei stabilităţi politice în vederea dezvoltării economice şi menţinerii cursului de integrare europeană a ţării noastre.

Cea de-a treia Conferinţă a CEYC a adoptat o rezoluţie demunită „Drumul Europei duce spre Est” textul căreia îl găsiţi mai jos.

Rezoluţia

Central European Youth Cooperation (CEYC)

Drumul Europei duce spre Est

Noi, reprezentanţii organizaţiilor membre ale Organizaţiei pentru Cooperare Central-Europeană a Tineretului (CEYC), întruniţi în Budapesta în mai 2009, declarăm următoarele:

În primăvara lui 2009, când celebrăm a 20-a aniversare de la căderea comunismului şi, având deja câteva state membre CEYC care beneficiază deja de avantajele adeziunii la Uniunea Europeană, suntem îngrijoraţi de faptul că regiunea noastră încă se confruntă cu provocări economice şi sociale şi, de asemenea, provocări din punct de vedere al democratizării.

În aceste timpuri ale crizei economice mondiale, dezavantajele disparităţilor încă existente în interiorul Uniunii Europene sunt deosebit de vizibile şi incisive. Este de asemenea cert faptul că apartenenţa la zona Euro reprezintă un instrument important al stabilităţii financiare dincolo de oportunitatea unei cooperări economice închise.

Prin urmare, membrii CEYC salută iniţiativa Programelor de Parteneriat European, în special Parteneriatul Estic şi Declaraţia Comună a Summit-ului Parteneriatului Estic de la Praga, cu toate acestea, atragem atenţia factorilor de decizie europeni că nu doar declaraţii, dar trebuie făcuţi paşi şi acţiuni concrete în vederea menţinerii şi sprijinirii cursului reformelor.

Având mai multe organizaţii de studenţi membri ai CEYC, accentuăm importanţa eliminării barierelor în beneficiul mobilităţii, în special al studenţilor, cercetătorilor şi cadrelor didactice. Membrii CEYC, care reprezintă ţări în care liberatea circulaţiei a fost doar un vis pentru decade, apreciază cu adevărat faptul că în interiorul spaţiului Schengen, adevărata libertate a circulaţiei a fost realizată. În acelaşi timp, trebuie să amintim Europei că mai există părţi ale continentului unde sate, familii şi oameni sunt separaţi artificial de un regim strict de viză.

Având în vedere punctul 7 al Declaraţie Comune menţionate mai sus, exprimăm necesitatea primordială în ce priveşte liberalizarea regiumului de vize într-un mediu sigur.

În acelaşi timp, noi, Organizaţia pentru Cooperare Central-Europeană a Tineretului vedem statele din Parteneriatul Estic nu doar în calitate de parteneri de lungă durată, dar de asemenea, ca şi membri de lungă durată ai Uniunii Europene.

Budapesta, 23 mai 2009

Între 25 şi 27 mai la Bucureşti, la Palatul Parlamentului a avut loc conferinţa internaţională Forul Economic Europa-Rusia, organizata de Fundaţia Insitutul pentru Studii Europene din Polonia şi preşedinţia romană.

La eveniment au participat politiceni, analişti, oameni de ştiinţă din mai multe ţări europene şi din Rusia. În cadrul pannel-ului întitutat ABORDAREA DEMOCRATIEI: TRADIŢIILE UNIVERSALE ŞI NAŢIONALE. Printre vorbitori a fost şi Iurie Roşca, preşedinte PPCD.

Biroul de presă al PPCD

=========================

Dragi prieteni,

Mai întâi aş dori să mulţumesc pentru invitaţia de a participa la acest for şi pentru posibilitatea pe care mi-aţi oferit-o de a contribui la o mai bună înţelegere asupra faptului ce este Republica Moldova ca ţară din spaţiul ex-sovietic, situată într-o atât de sensibilă zonă geopolitică.

Perioada Perestrioka a reprezentat o şansă pentru popoarele captive de a contribui prin eforturi comune la obţinerea Libertăţii noastre ca popoare şi ca persoane. Dar spre deosebire de alte republici ex-sovietice Republica Moldova are o situaţie foarte specifică. Pentru a înţelege mai uşor diferenţele, e suficient să notăm că, spre deosebire de cele trei ţări baltice care au fost ocupate integral de Imperiul Sovietic, noi am fost ocupaţi doar parţial. Prin urmare, în timp ce popoarele baltice militau pentru restabilirea independenţei lor, mişcarea noastră naţională încerca să reunească fosta Moldovă Sovietică la România.  Dar nimeni din exterior, şi aici mă refer la actorii internaţionali serioşi,  nu a fost gata să sprijine acest vis fascinant.  Rusia a insistat să blocheze acest proces şi a lansat arma separatismului în scopul menţinerii ţării noastre sub control. Ţările occidentale au păstrat şi ele reticenţa.

Pas cu pas şi an după an a devenit evident pentru toţi politicienii şi analiştii serioşi că visul nostru iniţial este imposibil să fie realizat.  Fostele teritorii româneşti, care sunt astăzi părţi ale noilor state independente Ucraina şi Republica Moldova, nu pot fi recuperate de către Statul Român.  Sigur, putem să deplângem tragica istorie a poporului nostru sau să încercăm să înţelegem în profunzime noile realităţi geopolitice şi să vedem cum am putea să dezvoltăm un proiect pozitiv, funcţional şi solid, care să fie cel mai bun model pentru toţi cetăţenii ţării mele şi, concomitent, pentru o eficientă cooperare regională între România, Republica Moldova şi Ucraina.

Problema-cheie care poate explica unicitatea situaţiei noatre este problema identităţii. Aşadar, întrebarea fundamentală Cine Suntem? este aplicabilă nu doar în cazul american descris de Hungtigton, dar poate şi mai mult în cazul nostru. De ce? Pentru că marea parte a cetăţenilor Republicii Moldova, circa 80 de procente,  în mod obiectiv sunt din punct de vedere lingvistic şi cultural români. Dar în mod subieciv cea mai mare parte dintre ei se autoidentifică drept moldoveni. Şi doar o mică parte a populaţiei mai cultivate, intelectuali şi tineri, îşi asumă identitatea românească.  În general se ştie cum a fost posibil ca acelaşi fenomen etnic sau lingvistic să fie inerpretat diferit.  Dar asta s-a întâmplat şi trebuie să ne gândim cum să armonizăm acest fel de diferenţe pentru a evita tensiuni inutile în societate ca şi între România şi Moldova.  Asta pentru că o concentrare permanentă a atenţiei asupra problemei denumirii limbii sau a etniei provoacă conflicte inutile.

În viaţa publică de azi din Republica Moldova există două puternice opţiuni simetrice, care se trag din diferite perioade ale istoriei noastre, dar ambele îşi extrag ideologiile din trecut.  O parte importantă a populaţiei în vârstă şi a rusofonilor se raportează la trecutul sovietic şi cultivă o orientare prorusă.  Iar o altă parte este orientată spre trecutul românesc şi are o puternică orientare proromânească. Prin urmare, populaţia este divizată, la fel şi spectrul politic. Şi orice iniţiativă ori acţiune care ţinteşte susţinerea dinafară a unei sau celeilalte orientări  contribuie la reacţii puternice ale celeilalte părţi.  Aşadar, problema care se iscă este cum să echilibrăm cele două tendinţe şi să evităm o permanentă instabilitate politică,  cum să propunem un model de dezvoltare pozitiv şi tolerant pentru Moldova?

Soluţia pentru această problemă este evidentă pentru toată lumea. Un stat independent, democratic şi dezvoltat economic, fără o prezenţă militară străină (am în vedere Armata Rusă care staţionează în continuare în Transnistria).

Şi, pentru a-mi dezvolta puţin ideea, permiteţi-mi să spun aici la Bucureşti pentru fraţii mei români că atunci când cineva încearcă să ajute un prieten, este bine să îl întrebe cum să o facă. Sau, ca să folosim o expresie engleză,  “Cum aş putea să vă ajut?”. În caz contrar, dacă cineva încearcă să mă ajute pornind de la felul cum îşi imaginează el fericirea mea, asta ar putea însemna un abuz direct, comis din simplă neştiinţă.

Aşa cum ştiţi, la 5 aprilie am avut alegeri parlamentare.  Iar la 7 aprilie a fost provocată o teribilă confruntare politică.  Demonstraţiile masive, organizate de către forţe care au pretins că alegerile ar fi fost falsificate de către Partidul Comuniştilor de guvernământ, au degradat în confruntări cu poliţia.  Clădirile Parlamentului şi a Preşedinţiei au fost devastate şi incendiate.  Aceste evenimente grave au degradat în cea mai profundă criză politică din momentul declarării Independenţei. Din păcate, criza politică internă a înrăutăţit relaţiile bilaterale cu România: ambii preşedinţi, Vladimir Voronin şi Traian Băsescu, au dezvoltat retorici incendiare unul împotriva altuia.

Intenţia mea nu este să mă lansez în critici sau să fac aprecieri politice, ci să sugerez nişte idei care ar putea fi utile pentru încetarea tensiunilor bilaterale între Bucureşti şi Chişinău şi pentru  restabilirea  încrederii între România şi Republica Moldova.

A venit timpul să delimităm regretele asupra tragediilor noastre istorice şi a divizărilor teritoriale de abordarea matură şi responsabilă a noilor realităţi geopolitice.  Iar asta înseamnă să înţelegem: intenţia de a extinde teritoriul românesc prin reunificarea fostelor teritorii româneşti de Răsărit reprezintă o iluzie periculoasă.  Dacă suntem politicieni maturi şi responsabili, trebuie să deosebim ceea ce vrem de ceea ce putem. Nu putem continua în aceeaşi manieră prin cultivarea frustrărilor noastre istorice cauzate de evenimentele din trecut.

Având convingerea că toţi politicienii români serioşi vor să ajute Moldova şi resimt o puternică vocaţie pentru asta, aş vrea să îi invit, şi în primul rând pe cei care sunt în vârfurile ierarhiei de stat, să accelereze procesul de elaborare şi semnare a tratatului de bază şi a celui de frontieră cu Republica Moldova. Orice speculaţie asupra inutilităţii unor astfel de documente stimulează direct suspiciunile că România îşi menţine intenţia de a-şi revizui atitudinea asupra Independenţei Republicii Moldova. Absenţa acestor documente constituie cel mai bun pretext pentru separatişti de a-şi declina loialitatea faţă de Republica Moldova sub pretextul iminentei sale reunificări cu România. În acest context o retorică excesivă asupra chestiunii Pactului Ribbentrop-Molotov, utilizată în afacerile politice,  şi nu în foruri sau  în contexte academice,  este contraproductivă şi stimulează destabilizarea.

Având propria cale istorică dramatică şi, prin urmare, fiind diferit ca mentalitate şi psihologie colectivă, poporul Republicii Moldova a căpătat propria personalitate specifică.  Această specificitate reprezintă în acelaşi timp identitatea lui politică. Şi aici unitatea lingvistică sau culturală nu înseamnă absenţa diferenţelor politice.

Dragi prieteni, sunt convins că interesul naţional al României şi interesul naţional al Republicii Moldova pot şi trebuie să fie comlementare.  Dar, pentru a face progrese vizibile în comunicarea dintre cele două ţări,  trebuie să acceptăm o abordare comună a filozofiei relaţiilor noastre.  Iar pentru asta e nevoie să fim conştienţi de faptul că Republica Moldova nu e doar un teritoriu populat cu nişte victime ale istoriei.  Suntem un popor liber care dispune de dreptul de a-şi conduce ţara şi de a-şi urma opţiunea strategică de atingere a  unui viitor european.  Şi în acest sens noi avem nevoie de ajutorul României.

Dar în acelaşi timp tebuie să dezvoltăm relaţiile noastre cu Ucraina, celălalt vecin al Moldovei, un partener politic şi economic de o importanţă vitală. Anume aceste trei ţări, Moldova, Ucraina şi România, trebuie să înţeleagă profund necesitatea crucială de a-şi consolida relaţiile. Kievul, Bucureştiul şi Chişinăul trebuie să fie parteneri strategici şi prieteni loiali.  Dar pentru a putea să se dezvolte acest fel de relaţii deschise şi oneste, trebuie să abandonăm resentimentele cauzate de divizările teritoriale, care au modificat frontierele dintre noi. Nimeni dintre politicienii de azi nu e responsabil pentru asta. Războiul al Doilea Mondial s-a încheiat, deciziile privid frontierele au fost luate. Dosarul teritoriilor româneşti de Est trebuie să fie închis.  Respecul total pentru minorităţile naţionale trebuie să fie urmat necondiţionat  în toate cazurile, dar se impune şi eliminarea oricăror ambiguităţi. Suntem europeni, suntem creştini şi nu putem cultiva atmosfera unei deschise sau ascunse intoleranţe ori un blocaj de comunicare între popoarele noastre din cauza trecutului nostru dificil.

Evident, nu putem să uităm nevoia de a menţine relaţii cât mai bune posibil cu Rusia, care este un partener politic şi comercial vital. Uneori nu e atât de simplu să menţinem prietenia noastră cu Rusia din cauza unei atitudini specifice a actualilor lideri de la Kremlin, care sunt foarte geloşi pe aspiraţiile noastre europene. Dar, în pofida acestor deosebiri de viziune asupra jocurilor şi obiectivelor geopolitice în regiunea noastră, suntem obligaţi să insistăm asupra unui dialog pozitiv cu Rusia.

Dragi prieteni, pentru a încheia intervenţia mea,  aş vrea să profit de ocazia că forul nostru este organizat de prietenii noştri polonezi şi să invit politicienii români să studieze cu atenţie experienţa Poloniei, care de asemenea a fost afectată de expansiunea sovietică şi de acelaşi Pact Ribbentrop-Molotov.  Iar în consecinţă Polonia a pierdut părţi importante ale teritoriului său. Însă după destrămarea Imperiului Sovietic această tragică  experienţă istorică nu a blocat comunicarea pozitivă şi excelenta cooperare între Polonia şi Ucraina.  Sunt sigur că avem ce  învăţa din acest exemplu. Similitudinile cu cazul nostru sunt evidente.

Vă mulţumesc mult pentru atenţie.

Discursul lui Iurie Roşca (Varianta engleză)

Pe zi ce trece tot mai vesel pe frontul nationalist. Lumea se enerveaza ca PCRM si-o gasit tradatorul. Regreta mult ca au fost parasiti de tagma liberala si au ramas doar mici focare de protestatari pasivi, motivati sa mai scrie pe bloguri si sa mai comenteze pe grupuri de discutii…

Ei, iata ca si Traian Vasilievici Basescu vine cu “noutatea” ce veche… Cum a promis ca altii care au promis, timp de 8 ani se jura si isi facea, se pare, chiar si cruce ca va face si va drege cu cei 4 milioane de romani basarabeni din republica moldova. (termeni pentru a arata unitatea neamului dar si mintea moldovenului cea de pe urma).

Dragostea a durat exact 1 luna de zile ca un fel de “luna de miere revolutionara”, iar dupa ce se lasa drojdia din capul politicienilor uita si de hormonii euforici ai revolutiei artificiale…

Traian Vasilievici a demonstrat sa se tina de “traditiile liberale” pentru a contrinua legile antiromanesti care cred caracterizeaza cam toate legile de dupa pasoptisti in coace.

Iata ca din 4 milioane de romani de care se ingrijea tovarasul marinar au ramas doar 30.000/an si aceste 30 de mii nu se refera direct la Basarabeni desigur.

Acum sa vedem ce procentaj ne ofera statisticile – inca in 2006 moldovenii beneficiau doar de 47 la suta din cetateniile acordate, de asemenea ca si timpul pentru acordarea cetateniei era cel mai de durata un articol il puteti gasi aici.

Traian Basescu tuna in declaratia sa intirziata de la tribuna ca – “Avem o datorie morală şi de onoare faţă de tinerii din Republica Moldova * Prutul nu va deveni o nouă cortină de fier ” -”“pentru ca acolo traiesc 4 milioane de români“.

E pentru a nu lungi vorba sa ne “bucuram” de noua ordonanta de urgenta a lui Base:

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR, SENATUL

L E G E

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 147/2008 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei
române nr. 21/1991

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. – Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 147 din 4 noiembrie 2008 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 765 din 13 noiembrie 2008, cu următoarele modificări şi completări:

“Art. 102. – Persoanele prevăzute la art. 101 care au domiciliul sau reşedinţa în România pot depune cererea de redobândire ori cordare a cetăţeniei române la Direcţia cetăţenie din cadrul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, după împlinirea unui termen de 4 ani de la momentul obţinerii dreptului de şedere.“

4. La articolul I, după punctul 6 se introduce un nou punct,
punctul 61, cu următorul cuprins:

“61. La articolul 12, după alineatul 2 se introduce un nou
alineat, alineatul 3, cu următorul cuprins:

«În situaţia în care la nivelul misiunilor diplomatice şi oficiilor
consulare, numărul solicitanţilor este cu mult mai mare decât capacitatea de procesare a oficiului, se va proceda la programarea acestora în limita a 30.000 de dosare pe an, pentru fiecare oficiu consular.»”

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României,

cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

Text integral aici: www.cdep.ro, www.basarabei.ro

Iata asa dragi frati romani. Va multumim pentru ca ne iubiti doar pe timp de revolutii, iar daca trece luna de miere se termina si dragostea.

Matematica simpla: 30.000 cetatenii per an. 47 la suta sunt doar cetateni moldoveni, deci cca. 10.000 cetatenii/an.

Acum impartim 1.000.000 de cereri la 10.000 = timp de 100 de ani toti cei care au depus cerere au sa primeasca cetatenie. Adica cei 4 milioane de romani timp de 400 de ani fara a lua in calcul copii care se vor naste.

Unire moldoveni am tipat in ‘89 – unire moldoveni plingem acum!

Totul o sa fie bine in cel mai rau caz foarte bine!

Nu uita ca esti roman indiferent de stadiul de putrefactie al clasei politice de pe ambele maluri ale prutului!

P.S.
Iar dupa atata dragoste va ramane aceeasi dragoste ca aici:

Varsovia, 30 aprilie 2009

Stimate dle Preşedinte Wilfired Martens,

Domnilor preşedinţi, prim-miniştri,

Dragi colegi,

Este o deosebită plăcere pentru mine să mă aflu astăzi aici împreună cu prietenii noştri din familia noastră politică şi să admir o dată în plus viguroasa noastră solidaritate şi determinare de a continua lupta noastră comună pentru libertate, prosperitate şi demnitate umană în întreaga Europă.

Aş vrea să îmi exprim de la început recunoştinţa mea sinceră distinsului Preşedinte Wilfried Martens şi Secretarului General Antonio Lopez Isturiz, ca şi tuturor liderilor Partidului Popular European pentru susţinerea pe care o acordaţi Partidului Popular Creştin Democrat din Moldova. Ca reprezentant al celui mai vechi partid democratic din ţara noastră, sunt mândru să fac parte din cea mai mare forţă politică din Europa, care are la bază valorile morale şi politice în stare să motiveze mişcările noastre în concentrarea tuturor eforturilor şi capacităţilor pentru un viitor mai bun al naţiunilor noastre.

Fiind parte a fostului Imperiu Sovietic, ţara mea a obţinut independenţa şi a respins statutul de naţiune captivă împreună cu Ţările Baltice, Ucraina, Georgia şi Belarus. Şi astăzi, după douăzeci de ani, eforturile noastre comune sunt orientate spre consolidarea independenţei noastre, a instituţiilor democratice şi a economiilor noastre, bazate pe piaţa liberă şi competiţie. Ţinta noastră strategică este să urmăm exemplul altor ţări din regiune şi să aderăm într-o zi la Uniunea Europeană. Suntem gata să ne dedicăm toate forţele pentru a atinge acest obiectiv.

Doamnelor şi domnilor,

Aşa cum probabil cunoaşteţi, la cinci aprilie în Moldova au avut loc alegeri parlamentare. Din păcate partidul nostru a obţinut un rezultat modest. Dar asta nu înseamnă deloc că noi am fost descurajaţi în determinarea noastră de a continua lupta politică şi a ne recâştiga poziţia.

Este necesar să menţionez că Partidul Comunist de guvernământ a câştigat din nou alegerile. Precum vedeţi, este o situaţie stranie şi unică, dar asta s-a întâmplat. Acest partid a obţinut 50% din voturi, în timp ce alte trei partide politice, care reprezintă opoziţia radicală, a obţinut un procentaj mai mic decât partidul de guvernământ, aproximativ 35%. La 6 aprilie toţi observatorii internaţionali au recunoscut procesul electoral din Moldova ca fiind unul legal, democratic şi în conformitate cu standardele internaţionale. Dar la 7 aprilie unele partide din opoziţie, autointitulate liberale, au organizat demonstraţii de masă şi au contestat legalitatea alegerilor. Aceste evenimente au provocat o profundă criză politică şi destabilizare.

Participanţii la demonstraţiile violente, fiind ghidaţi de unii provocatori, au atacat clădirile Parlamentului şi a Preşedinţiei, distrugând şi incendiind aceste edificii oficiale. Circa 100 de persoane, inclusiv poliţişti, au fost răniţi. Simbolurile statului au fost profanate, iar arhivele Parlamentului şi ale Preşedinţiei – distruse.

Evenimentele dramatice din 7 aprilie au fost organizate de unii provocatori politici care au adoptat o retorică radical anticomunistă şi au instigat tineretul împotriva partidului de guvernământ, făcând uz de nişte speculaţii nefondate precum că alegerile ar fi fost falsificate. Aceste atitudini şi acţiuni distructive s-au manifestat în pofida aprecierilor clare şi pozitive din partea misiunilor de observatori internaţionali. Chiar dacă am presupune în că autorităţile ar fi comis abuzuri ori acţiuni incorecte pe parcursul procesului electoral, să fim de acord că o forţă responsabilă nu poate utiliza metode violente, antidemocratice şi criminale în scopul înlăturării unor astfel de neregularităţi. Acum a devenit clar de ce pe parcursul campaniei electorale aceste trei autointitulate grupuri liberale au pregătit opinia publică şi comunitatea internaţională pentru această situaţie prin lansarea acuzaţiilor precum că alegerile ar fi furate. Aceşti politicieni iresponsabili au încercat să organizeze în Moldova o imitare a unei revoluţii color, făcând uz de metode violente şi de mijloace politice cinice.

Aşa zisele partide liberale au desfăşurat o amplă acţiune de dezinformare a comunităţii internaţionale. Respectivele acţiuni de manipulare au căpătat proporţii periculoase şi au fost acceptate de către unii prieteni occidentali din cauza unei dihotomii simpliste Comunism versus Anticomunism. Percepţia superficială asupra ultimelor evoluţii politice au condus unii politicieni occidentali spre iluzia că în Moldova creşte un conflict între „băieţii răi ” din Partidul Comunist şi „băieţii buni” din partide liberale radicale. În realitate, Partidul Comunist din Republica Moldova uzează doar simbolurile şi numele comuniste ca şi brand politic. Acest brand mai este în vogă, deoarece Moldova este cea mai săracă ţară din Europa, unde retorica şi simbolurile stângiste au o largă audienţă. În orice caz, însă, atitudinea anticomunistă nu poate justifica violenţa ca metodă legală şi democratică.

Aşa cum cunoaşteţi, Moldova nu este Belorusia. Suntem o ţară democratică. Evident, democraţia noastră nu este perfectă, dar ar fi o exagerare nejustificată ca Moldova să fie calificată ca dictatură.

Acum avem nevoie de stabilizarea situaţiei politice. Pentru a atinge acest obiectiv avem nevoie de implicarea puternică, pozitivă şi neutră a instituţiilor europene.

Clasa politică din Moldova are nevoie de o injecţie politică de responsabilitate şi maturitate din partea instituţiilor europene pentru a accepta regulile jocului democratic. Prin urmare, este necesar să se explice unor politicieni naivi că este imposibil să se repete alegerile până când rezultatul ar satisface unii lideri obsedaţi şi aroganţi.

PPCD îşi vede rolul său în concentrarea eforturilor asupra procesului de stabilizarea a situaţiei politice interne şi de evitare a divizării societăţii în două grupuri de duşmani obsedaţi de ideea eliminării politice şi fizice a adversarilor.

Aşadar, suntem pentru evoluţie, nu pentru revoluţie, pentru un dialog pozitiv şi deschis între oponenţii politici.

Dragi colegi, avem nevoie de ajutorul vostru. Pentru a stabiliza situaţia politică în Moldova, pentru ajuta Moldova să evite un faliment politic şi economic total, pentru a asigura o tranziţie paşnică şi legală a puterii şi pentru a consolida instituţiile democratice şi opţiunea proeuropeană a ţării mele.

Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toţi!

Vă mulţumesc mult pentru atenţie.

]]> http://cezarsalahor.wordpress.com/2009/04/30/cuvantarea-lui-iurie-rosca-moldova-ppcd-la-congresul-ppe/feed/ 1 admin http://cezarsalahor.wordpress.com/2009/04/08/conferinta-video-iurie-rosca-face-dezvaluiri-despre-falsa-revolutie/ http://cezarsalahor.wordpress.com/2009/04/08/conferinta-video-iurie-rosca-face-dezvaluiri-despre-falsa-revolutie/#comments Wed, 08 Apr 2009 23:23:55 +0000 admin http://cezarsalahor.wordpress.com/?p=789 ]]>

Iată că datorită colaborării cu prietenii mei din Ţară îmi pornesc un nou blog.

Http://cezarsalahor.eu

În noul blog o să scriu ceea ce vad şi cum percep lucrurile care mă înconjoară. Sper să reuşesc să fac pagina atractivă şi cu articole de calitate. Sugestiile şi comentariile voastre le astept cu drag.

Astăzi, 30 ianuarie liderul Creştin-democrat Iurie Roşca a vizitat raioanele Făleşti şi Râşcani. Întrucât în regiunea de nord PPCD a înregistrat o triplare a rezultatului obţinut în campania pentru obţinerea putereii locale din 2007, această regiune este una strategică, mai ales că listele PPCD vor fi îmbogăţite cu oameni competenţi şi tineri profesionişti din fiecare raion al RM. Raionul Râşcani, spre exemplu, va fi reprezentat de 4 lideri activi, în special tineri profesionişti ai Noii Generaţii de politicieni. De asemenea, tot mai mulţi primari şi consilieri membri ai PPCD sau simpatizanţi, ne onorează cu prezenţa la întâlnirile noastre venind chiar şi de la alte partide, pentru că nu pot rămâne indiferenţi atunci când sunt ajutaţi de oameni ce au demonstrat prin faptă, nu prin populism, că sunt capabili de a  soluţiona problemele comunităţilor locale.

La aceste întruniri s-au discutat probleme stringente ce ţine de situaţia social-politică din ţară, dar şi de buna organizare a campaniei electorale.

Doar astăzi în detaşamentele PPCD, doar în filialele Rîşcani şi Făleşti au aderat peste 20 de membri,  participanţi fiind peste 200 de mebri activi. Acest lucru este deosebit de semnificativ în contextul în care atacurile diversioniste sunt  exersate de către adversarii politici din ce în ce mai agresiv. Forţele noi care adera la PPCD sunt în special tineri care au făcut facultate şi masterate, profesori şi studenţi. Ei vin alături de noi pentru că simţim la fel şi vrem să producem o schimbare de dragul neamului nostru şi al celor care doresc să trăiască într-o ţară de succes.

Desigur, că este încurajator să vezi că indiferent de atacurile murdare ale unor grupuri de interese, PPCD ştie să reziste şi în condiţii extreme ştie sa devină mai puternic. Aşa a fost mereu poporul român care a fost prigonit când de turci când de ruşi, iar mai recent de bandiţi şi imorali.

În paralel, astăzi au mai avut loc câteva întâlniri de acest fel în alte regiuni ale ţării. Aderarea militanţilor la PPCD scoate în relief verticalitatea omului simplu care ştie să discearnă lucrurile şi să facă o alegere pentru ziua de mâine.

Mai jos puteţi urmări secvenţe de la consfătuirea filialei Râşcani:

Astăzi cultura română a suferit o grea pierdere prin trecerea la cele veşnice a poetului Grigore Vieru. Figură  emblematică a literaturii române din Basarabia, Grigore Vieru rămâne în conştiinţa publică drept un spirit ales, un promotor al valorilor naţionale româneşti, un neobosit şi neegalat lucrător pe ogorul limbii române.
Paridul Popular Creştin Democrat, alături de toată suflarea românească din lume, deplânge această pierdere irecuperabilă şi exprimă sincere condoleanţe familiei îndoliate. Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace cu drepţii.

Partidul Popular Creştin Democrat