Atitudine: declaraţia creştinilor ortodocşi din Moldova privind politica anticreştină a noii guvernări

În ultima vreme guvernarea a început un adevărat război politic, administrativ, juridic şi mediatic împotriva Bisericii Ortodoxe. Ce se urmăreşte prin acest război? Lichidarea Ortodoxiei în Moldova?

În scurt timp, această guvernare:

1. A anunţat politica şi intenţia de desfiinţare a ultimelor stavile simbolice rămase în legislaţia Moldovei din calea înregistrării cultelor anticreştine, totalitare şi destructive, prin liberalizarea legislaţiei cu privire la cultele religioase. (Declaraţia a fost făcută de către Ministerul Justiţiei în cadrul unei întîlniri interconfesionale din data de 1 decembrie 2009)

2. Noua guvernare continuă şi mai aprig politica vechii guvernări de împingere a creştinilor la marginea societăţii, respingînd fără discuţii cerinţele ortodocşilor privind documentarea populaţiei fără atribuirea codului de identificare sau altor dispozitive electronice, care lezează convingerile lor religioase. Continuă politica de discriminare a creştinilor fără acte cu cod de identificare. Cererea înaintată dlui Ghimpu de către 1500 de credincioşi, în timpul protestului din 4 noiembrie 2009, pînă astăzi a rămas demonstrativ fără răspuns.

 

Ce s-a schimbat în urma schimbării?

În ultimul timp, poate fi observată o tendinţă malignă de polarizare a societăţii. Desigur că startul a fost dat odată cu declanşarea procesului electoral care a atins “apogeul” la 7 aprilie. Deşi confruntarea a fost dusă la nivelul câtorva clanuri financiare, au fost implicate toate energiile sociale în acest proces. Tehnologia “revoluţiilor color” importată de peste ocean, în toate cazurile a funcţionat perfect, acolo unde se ajungea până la luarea cu asalt a instituţiilor statului. În Republica Moldova, deşi s-a ajuns la distrugerea edificiilor statului, “revoluţia” a purtat un caracter incolor. Probabil diferenţa faţă de Serbia, Ucraina, Georgia – RM a fost doar un experiment care în mare parte şi-a atins scopul, pregătirea fiind pentru un alt asemenea spectacol puţin mai la “deal de noi”.

Motorul acţiunilor declanşate poate încă de prin 2005 a fost reprezentat prin cuvântul “SCHIMBARE”. Acest cuvânt, la drept vorbind, a fost călărit cel mai mult. Ca tehnică electorală a fost net superior faţă de “STABILITATEA” guvernanţilor de atunci. Entuziasmul SCHIMBĂRII era atât de pronunţat încât oameni cu o pregătire intelectuală destul de înaltă au devenit anexă a mulţimii aflate în psihoză socială.